Argintul este elementul chimic cu numărul atomic 47. Este un metal prețios, care a folosit în cursul istoriei la baterea monedelor și pentru crearea de bijuterii. În prezent, argintul are de asemenea o gamă largă de întrebuințări industriale.
Primele mine de argint au apărut înainte de perioada 3000 î.Hr. Argintul a fost un metal cunoscut de toate civilizațiile antice, însă spre deosebire de aur, este foarte rar găsit în stare naturală. Cu toate acestea, când a apărut prima oară în Egipt, a fost mult mai valoros decât aurul.[1]
Dezvoltarea Atenei și a civilizației sale remarcabile a fost posibilă datorită exploatării minelor locale de argint de către localnici în zona Laurium, unde au operat din perioada 600-300 î.Hr., producând în jur de 30 de tone de metal pe an.
În anul 2009, producția mondială de argint a fost estimată la 688 milioane de uncii, adică circa 21.400 tone.
Este argintul folosit în afara bijuteriIlor?
De asemenea argintul este un metal cunoscut pentru proprietățile sale extraordinare de purificare, atât a apei cât și a altor substanțe cu care intră în contact.
Ionii de argint au efect imunostimulator și bactericid, distrugând viruși și germeni.
Proprietățile curative ale acestui metal prețios sunt cunoscute și folosite de mii de ani. Vechii greci au observat cum starea de sănătate a familiilor unde se foloseau tacâmuri și pahare sau veselă din argint, precum și alte obiecte din argint, era mult mai bună decât a celorlalte, membrii acestora îmbolnăvindu-se mult mai rar.
Această informație a fost folosită de către regii, împărații și sultanii timpurilor, care serveau masa din farfurii din argint însoțite de tacâmuri din același metal, își turnau vinul din carafe de argint în cupe/pahare din argint. Această uzanță, a folosirii argintului la masă, a dus cu timpul, la crearea unor generații cu o imunitate mai puternică față de bolile infecțioase.
Egiptenii foloseau argintul cu 6000 de ani în urmă cu scopul reducerii bolilor cauzate de către apa contaminată. Fenicienii foloseau argintul atât pentru păstrarea apei cât și pentru menținerea calității vinului. De asemenea, argintul era folosit în tratarea rănilor în Roma Antică. Se spune că fiecare ofițer roman pleca la luptă având asupra sa un recipient cu apă din argint sau praf din argint pentru prevenirea infectării rănilor.
Carafele din argint erau folosite de către nobilime încă din perioada Evului Mediu, datorită proprietății argintului de purificare și conservare a vinului. De asemenea în butoaiele de vin erau introduse monezi sau biluțe din argint, în acest fel savoarea vinului devenea tot mai intensă. Din aceleași considerente, somelierii efectuează degustarea vinului tot dintr-un recipient special creat din argint. Acest metal are proprietăți de catalizare a sulfiților separându-i de vin.
Biserica a ales încă din anul 1300 ca potirul utilizat în săvârșirea sfintelor slujbe să fie din argint, deoarece inclusiv aceasta a recunoscut proprietățile argintului de purificare și dezinfectare. Astfel potirul din argint era considerat o măsură de protejare împotriva transmiterii de boli infecțioase.
În tradiția britanică, se oferă și astăzi bebelușilor lingurițe și pahare din argint pentru a le întări acestora imunitatea.
Medicii chinezi, specializați în acupunctură, foloseau ace realizate din argint datorită proprietăților curative și regenerative ale acestui metal.
Astăzi, regăsim exemple celebre de utilizare a argintului la scală largă în lume, în domenii științifice: NASA folosește argintul pentru purificarea apei, iar multe companii aeriene utilizează filtre din argint în același scop, pentru a îndepărta pericolul infecțiilor din apă. De asemenea argintul purifică și aerul, acesta fiind folosit de către japonezi pentru a îndepărta poluarea atmosferică.
Istoria argintului
Istoria argintului e lungă. Primele dovezi ale mineritului de argint datează din 3000 î.HR., în Turcia și Grecia, potrivit RSC. Oamenii antici chiar și-au dat seama cum să rafineze argintul. Au încălzit minereul de argint și au suflat aer peste el, un proces numit cupellation.
Argintul este puțin mai greu decât aurul.
Pe suprafața planetei, statistic vorbind, exista mai puțin argint decât aur.
Argintul este unul dintre cele mai vechi metale descoperite de oameni. Se crede că argintul a fost descoperit în jurul anului 5000 î.HR.
Argint brut
O întrebare frecvent pusă este: "Ce este argintul solid?" Când vorbim despre lingouri și monede, termenii puritate, calitate, finețe și argint solid se schimbă uneori. Este, de asemenea, o frază comună de auzit atunci când vorbim despre bijuterii și antichități și poate fi uneori folosită greșit sau înțeleasă greșit.
Tehnic vorbind, pentru ca un obiect să fie cu adevărat din argint solid, întregul element ar trebui să fie argint pur. Un bar de argint fin de 999 sau mai mare, de exemplu, este argint solid. Această puritate de 99.9% înseamnă că din întreaga greutate a barei sau a monedei, 99.9% ar fi argint, iar restul unui alt metal (de obicei cupru). Acesta ar fi încă un bar de argint solid, sau monedă de argint solid. În cazul în care un element a fost placat, atunci, cu siguranță nu ar mai fi argint brut. În mod similar, în cazul în care elementul nu a fost de înaltă puritate, atunci în mod realist nu ar trebui să fie considerat ca brut deoarece pot exista cantități mici sau mari de alte metale aliate.
Fun facts
Argintul se formează în explozii stelare numite supernove, la fel ca aurul. Un studiu publicat în septembrie 2012 în revista Astronomie și Astrofizică a constatat că stelele mai mici care exploatează produc argint.
Cu toate acestea, argintul a explodat cu adevărat pe Pământ, atunci când europenii au aterizat pe lumea nouă în 1492. Cuceritorii spanioli au descoperit că America de Sud era casa unor vene bogate de argint și minereu de argint, și au minat cu entuziasm această bogăție; potrivit Institutului de argint, un grup comercial din industrie, 85% din argintul produs în întreaga lume a venit din Bolivia, Peru și Mexic între 1500 și 1800.
Din toate elementele, argintul este cel mai bun conductor electric și este folosit ca standard prin care sunt măsurați alți conductori. Pe o scară de la 0 la 100, argintul se situează pe locul 100 în ceea ce privește conductivitatea electrică.
Iodura de argint a fost folosită pentru însămânțarea norilor, pentru a produce ploaie și a încerca să controleze uraganele.
De ce era Dracula speriat de argint?
Acest lucru se datorează faptului că argintul are proprietăți antimicrobiene, iar substanța este chiar utilizată în unele forme de medicină. Deoarece argintul este văzut ca fiind pur, este eficient împotriva forțelor impure.
Care sunt beneficiile purtarii bratarii de argint?
Argintul ajută la menținerea elasticității vaselor de sânge. Această elasticitate oferă nenumărate beneficii organismului, cum ar fi vindecarea, formarea oaselor, întreținerea pielii și multe altele. Cercetătorii de la Universitatea din Southampton au dovedit că un anumit tip de inel de argint ajută la îmbunătățirea simptomelor artritei în mâini
Cunoscut sub numele de metal al emoțiilor, vindecării și iubirii, bijuteriile din argint nu numai că aduc răbdare și perseverență purtătorului, dar oferă și echilibru și protecție.
Argintul ajută la menținerea elasticității vaselor de sânge. Această elasticitate oferă nenumărate beneficii organismului, cum ar fi formarea oaselor, întreținerea pielii și multe altele. Cercetătorii de la Universitatea din Southampton au dovedit că un anumit tip de inel de argint ajută la îmbunătățirea simptomelor artritei în mâini.
Devalorizarea argintului
De ce costă argintul mai puțin decât aurul?
Prețul argintului este notoriu volatil în comparație cu cel al aurului din cauza pieței mai mici, a lichidității mai scăzute a pieței și a fluctuațiilor cererii între utilizările industriale și cele de valoare. Uneori, acest lucru poate provoca evaluări ample pe piață, creând volatilitate.
Aurul este mai strălucitor decât argintul, deci atractiv. Culoarea galbenă din antichitate a fost mai preferată decât cea albă. Având in vedere aceste aspecte , următoarele studii ne pot ajuta să ne facem o părere obiectivă asupra valorii argintului
Fiecare dintre metalele prețioase (aur, argint, platină și paladiu) are un amestec diferit în ceea ce privește utilizarea finală în funcție de compoziția și calitățile sale fizice. Bijuteriile reprezintă cea mai semnificativă componentă a cererii de aur, reprezentând aproape 51% din cererea fizică de aur în 2019. Pentru argint, bijuteriile reprezintă aproximativ 20% din cererea anuală; pentru platină, este vorba de aproximativ 26% din cerere; iar pentru paladiu, este mai puțin de 2% din cerere. Toate acestea fiind spuse, achizițiile de bijuterii au reprezentat aproximativ 19% din cererea de metale prețioase în 2019.
Deoarece aurul are o componentă monetară importantă, iar cererea este mai puternică, investitorii percep aurul ca fiind mai puțin volatil decât argintul (Hecht, 2016). Cererea de argint este extrem de sensibilă la preț, deoarece este mai orientată spre mărfuri decât aurul, iar elementul său monetar nu este la fel de puternic ca aurul (Batten, Ciner, & Lucey, 2014). Figura 1 arată că aurul este mai puțin volatil decât argintul. În mod similar, Morales și Andreosso-o'Callaghan (2011) au arătat că retururile zilnice de argint au o abatere standard care este mai mult decât de două ori mai mare decât cea de aur.
Deși ambele metale sunt considerate active sigure, modificările lor de preț nu sunt întotdeauna unidirecționale și proporționale. Modificările prețurilor aurului sunt, de asemenea, afectate de barierele psihologice (Aggarwal & Lucey, 2007).
Modificările prețurilor aurului și argintului prezintă un model diferit, care se reflectă în volatilitatea lor prin dinamica schimbării prețurilor.
Pe de altă parte, prețurile la argint sunt în mare parte determinate de cererea industrială. Volatilitatea este, de asemenea, asociată cu volumul de cumpărare și de tranzacționare (Wang & Yau, 2000).
Din punct de vedere istoric, aurul a fost întotdeauna de aproximativ 35 de ori mai scump decât argintul; cu toate acestea, prețul comercial actual al aurului în raport cu argintul este disproporționat. Raportul aur-argint indică câte uncii de argint sunt necesare pentru a cumpăra o uncie de aur. În perioadele de timp în care raportul este relativ ridicat, acesta acționează ca un indicator principal pentru o creștere a valorii argintului. Pe măsură ce indicatorii tehnici merg, raportul dintre prețul aurului și prețul argintului, denumit în mod obișnuit raportul aur-argint, este considerat de comercianții de metale prețioase ca fiind unul dintre cei mai fiabili indicatori pentru mișcările de preț de expediere în argint.
În ultimii ani, cel mai mare raport atins este de 97.3 la 1 în februarie 1991 (figura 1), la apogeul unei recesiuni economice globale. După această creștere a raportului, prețul argintului a crescut de la un preț mediu de US$3.74/oz în februarie 1991 la US$6.84/oz în februarie 1998, o creștere de 83%.
De-a lungul istoriei, argintul a fost apreciat mai mult decât aurul. Când examinați cantitățile de argint utilizate în bijuterii, utilizarea acestuia depășește toate celelalte metale prețioase cu un factor mare. Acest metal alb versatil a declanșat, de asemenea, mult mai multe progrese tehnologice în domeniul mineritului și metalurgiei decât alte veriații de metale prețioase.
Toate economiile au depins de disponibilitatea argintului, iar accesul la depozitele de argint a dus războaie și, ca rezultat, istorie. Argintul este, fără îndoială, unul dintre cele mai importante metale folosite de omenire.
Țările mondiale de producție a argintului
Mexic
Mexicul a rămas cel mai mare producător mondial și a menținut acest rol de câțiva ani. În 2013, țara a produs 5,400 de tone de argint
China
China este al doilea mare producător de argint, iar în 2002 a fost al patrulea cel mai mare producător de argint din lume, iar producția sa a crescut de-a lungul anilor. În 2013, producția sa totală a fost de 4,000 tone.
Peru
Peru este cel de-al treilea producător mondial de argint și, în 2013, a produs tone 3,500. Țara are cele mai mari depozite de argint în lume. Depozitele sunt enorme, iar țara ar putea accelera rapid clasamentul în viitor.
Rusia și Australia
Rusia și Australia au produs 1,700 tone de argint în 2013 și, prin urmare, ambele ocupă a patra poziție. Australia are o istorie minieră îndelungată. BHP Billiton este cea mai mare corporație care desfășoară activități miniere în Australia, începând cu operațiunile sale în cadrul companiei 1920.
Tipuri de argint
În forma lui cea mai pură (99,9%) argintul este un metal foarte moale așa că pentru a asigura durabilitate obiectelor se folosește un aliat cu alte metale, în special cupru.Sistemul de măsurare a purității a fost perfecționat de-a lungul timpului. Astfel proporția argint-cupru este cea care determină puritatea finală a argintului și este indicată prin titlu.
Argintul 999
Este ceea ce numim argint pur, format din 99.9% argint, iar restul de 0.1% fiind format din oligoelemente nesemnificative. Il gasim stantat cu 999, si are o infatisare deosebit de frumoasa si stralucitoare, insa este extrem de moale si sensibil ceea ce il face mai putin rezistent in timp. Un alt dezavantaj al argintului pur este marea lui reactivitate la factorii de mediu, oxidandu-se rapid la contactul cu ozonul sau sulfuratul de hidrogen din aer.
Folosit mai rar in industria bijuteriilor, argintul pur are insa calitatea de a fi usor de modelat si de a putea fi aplicat fara lipire, ceea ce il face pretabil pentru modele delicate si fine.
Argintul 925
Cel mai des intalnit si cunoscut titlu este argintul 925 (925/1000), format din 92.5% argint si 7.5% cupru, cunoscut si ca argint sterlin (sterling silver). Este cel mai rezistent si cel mai cautat in materie de bijuterii, fiind printre altele si foarte versatil; putem combina argintul cu tot felul de pietre si cristale, sau chiar si cu bijuterii din alte materiale, minimalismul si totodata stralucirea sa facandu-l potrivit pentru orice ocazie.
Argintul oxidat
Argintul oxidat este de regula tot argint sterlin, insa supus unei oxidari intentionate si controlate, pentru a crea bijuterii mai interesante si cu un aer misterios specific.
Bijuterii placate cu argint
La preturi mai reduse putem gasi bijuterii placate cu argint, fabricate dintr-un metal de baza, de obicei nepretios, peste care este aplicat un strat de argint. Este interesant sa retinem ca aceste obiecte nu sunt marcate, ci vom gasi doar sigla producatorului. Cu toate ca pot fi bijuterii foarte frumoase si cele placate cu argint, dezavantajul lor este ca in timp, stratul de metal pretios se va uza, descoperind metalul de la baza.
Alte tipuri de argint care se comercializează
Merita sa mentionam ca se comercializeaza numeroase gablonturi sub denumiri de bijuterii din argint german, argint tibetan etc., insa acestea sunt aliaje care nu contin argint, ci doar se aseamana acestuia. Cu toate ca pot avea un design deosebit, ele pot contine si metale periculoase, de accea recomandam o atentie sporita la achizitionarea unor astfel de bijuterii.
Marcarea bijuteriilor în România
Marcarea metalelor prețioase a început încă din Antichitate, fiind introdusă cu același scop pe care îl servește și astăzi – prevenirea comercializarii de falsuri și protejarea consumatorilor.
În România, reglementarea marcarii argintului a avut loc în 1906, concomitent cu cea a aurului, fiind folosite trei titluri: 750‰, 800‰ și 950‰. De atunci încoace, atat marcajele cat și titlurile au suferit modificări periodice, în prezent în România fiind legale următoarele titluri: 750‰; 800‰; 875‰; 916‰; 925‰ şi argint fin 999‰. Mărcile de control vechi ale statului sunt considerate în continuare legale în România.
Marca de stat sau marca de certificare, este marca oficială aplicată pe obiectele din metale prețioase înainte ca acestea sa fie comercializate pe piața românească. Marca de stat se aplica exclusiv de către ANPC (Autoritatea Națională pentru Protectia Consumatorilor) si este alcatuita din titlul metalului prețios redat în cifre însoțit de un simbol unic pentru acesta, precum și numărul de înregistrare a mărcii.
Marca de titlu se aplica pe bijuterii de către producător, și este stanta care indica printr-un semn conventional specific tipul si titlul metalului prețios.
Marca de responsabilitate, numită și marca de garanție proprie, este o ștanță unicat, aplicată de producătorul intern, importator, și/sau vanzator. Aceasta marca trebuie înregistrată la Autoritatea Națională pentru Protectia Consumatorilor.
Marcajele nu se aplica pe bijuteriile de argint cu greutate de pana la 2 grame, precum și pe cele cu model și construcție fine, a căror marcare ar risca deteriorarea lor.
Leave a comment